Postul Paştelui este nu numai cel mai lung şi important, ci şi cel mai aspru post dintre cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe.
Postul Paştelui e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, el ţine 40 de zile, începe nu lunea ca la ortodocşi, ci miercurea numită a Cenuşii. La ei postul e mai leger, nu este obligatoriu, pe lângă vegetale se permite consumul de lactate pe tot parcursul postului, ci doar în miercurea Cenuşii (ziua cu care începe postul) şi în Vinerea Mare (vinerea înainte de Paşte) se ţine post negru (nu se mănâncă nimic sau foarte puţină mâncare vegetală). Paştele Catolic anul acesta este pe 31 martie, respectiv postul la ei a început demult.
Postul este, mai întâi de toate, e o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău, este o perioadă de rugăciune, prin sfintele slujbe, prin spovedanie, dar mai ales prin împărtăşanie, pe care Biserica recomandă să fie primită de fiecare creştin cât mai des, asta însemnând măcar de 2 ori pe lună, chiar şi înafara postului.
Astfel, când postim nu trebuie să schimbăm doar felurile de mâncare, respectiv să înlocuim carnea, lactatele cu produse vegetale, ci şi comportamentul, care trebuie să fie unul de pace şi fapte bune.
În continuare, vreau să vă vorbesc foarte general despre prima săptămână a Postului Mare, care mai este numită - "Săptămâna Duhovnicească", deoarece are un caracter parte, toţi creştinii în această săptămână sunt chemaţi la rugăciune pentru a începe cum se cuvine mersul către Sfintele Paşti. În zilele de luni, marţi, miercuri şi joi seara, începând cu ora 17:00, în Biserici, va fi oficiată slujba Canonului Sf. Andrei Criteanul, iar în zilele de miercuri şi vineri dimineaţa se săvârşeşte Sfânta Liturghie a Darurilor mai întâi sfinţite. În prima vinere din Postul Mare, la Liturghie, are loc sfinţirea colivei, în amintirea Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, care le-a venit cândva în ajutor creştinilor pentru păstrarea postului şi neîntinarea cu mâncăruri închinate idolilor. În anul 362, împăratul Bizantinului Iulian Apostatul a dat ordin secret ca în oraşul Antiohia toate produsele alimentare din vânzare să fie stropite cu sângele animalelor jertfite idolilor. Dar, Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, ars pe rug în anul 306 pentru mărturisirea credinţei creştine, s-a arătat episcopului Antiohiei, numit Eudoxie, descoperindu-i porunca secretă a lui Iulian şi sfătuindu-l ca creştinii în acea săptămănă să nu cumpere nimic de la piaţă şi să guste doar colivă.
Pe lângă purificarea spirituală, perioada postului reprezintă un moment oportun de curăţare a organismului. Pentru ca organismul să nu sufere dezechilibre nutriţionale, este importantă o alimentaţie vegetariană echilibrată. Nutriţioniştii recomandă consumul de cereale (fulgi de ovăz, orez, grâu, orz, mei, porumb, hrişcă), leguminoase (fasole, năut, mazăre, linte), fructe oleaginoase (nuci moldoveneşti, alune, arahide, etc.), seminţele de in, dovleac, floarea soarelui, susan sunt benefice sănătăţii organismului. Din alimentaţia de post nu trebuie să lipsească legumele de sezon (ceapă, cartofi, morcov, rădăcină de ţelină, conopidă, brocoli, sfeclă roşie), verdeaţă (spanac, urzici, stevie, măcriş, pătrunjel, ceapă verde, etc.), fructe uscate (prune, mere, pere, stafide) şi fructe proaspete. Deasemenea, putem prepara paste cu diverse sosuri din legume şi verdeaţă. Pastele fierte "al dente" (mai puţin decât timpul scris pe ambalaj) nu îngraşă şi sunt uşor de digerat. Trebuie de evitat pe cât posibil, produsele de panificaţie, cofetărie, dulciurile, care nu aduc beneficii organismului uman.
Comentarii
Trimiteți un comentariu