Data și anul nașterii lui Hristos. Când se schimbă calendarul Iulian în Biserica Ortodoxă din Moldova
Biserica Ortodoxă din Moldova va trebui să treacă la calendarul Iulian nou, deoarece peste 83 de ani acesta va rămâne în urmă cu încă o zi. Dacă nu vor schimba calendarul bisericesc atunci creștinii de stil vechi, care marchează Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, vor sărbători Crăciunul pe 8 ianuarie, altfel ziua de 25 decembrie nu se echivalează.
Diferența dintre calendarul Iulian și Gregorian, care la începutul secolului al XX-lea era de 13 zile, este în continuă creștere, iar în anul 2100 ea va ajunge să fie de 14 zile. Din anul 2101, biserica ortodoxă de stil vechi va trebui să sărbătorească Crăciunul pe 8 ianuarie, în timp ce biserica care folosește calendarul iulian nou va continua să marcheze Nașterea Domnului pe 25 decembrie.
FOTO: www.teologie.net
La începutul secolului al XXII-lea, peste 83 de ani, mai exact din 14 martie 2100, biserica ortodoxă, care în prezent sărbătorește Crăciunul pe 7 ianuarie, va trebui să-și armonizeze calendarul bisericesc cu încă o zi, altfel ziua de 25 decembrie pe stil nou nu devine echivalentă cu ziua de 8 ianuarie.
Calendarele folosite de biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă se conduce după două calendare: Iulian nou și Iulian vechi, iar cel Gregorian, de fapt, nu există la ortodocși, ci doar la romano-catolici și stat. Certitudinea că ortodocșii de stil vechi sărbătoresc Crăciunul după calendarul Iulian, iar cei de pe stil nou țin sărbătorile pe calendarul Gregorian, se face din neștiință, afirmă jurnalistul Vlad Cubreacov.
Calendarul Bisericesc a fost modificat și completat în anul 325 la Sinodul Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Deși calendarul iulian vechi nu este unul eronat, bisericile orotodoxe care-l țin vor rămâne în urmă cu încă o zi, deoarece peste 83 de ani diferența dintre calendarul vechi iulian și iulian nou va fi de 14 zile, ci nu 13 zile cum este în prezent. Creșterea va continua tot așa până vor ajunge la o lună de zile, deoarece la fiecare 128 de ani se acumulează o zi în plus.
„Există 3 calendare: gregorian, vechi iulian şi nou iulian. Diferența dintre ele este de precizie. Calendarul gregorian acumulează o zi în plus la 3 333 de ani, cel vechi iulian – la 128 de ani şi cel nou iulian – la 40 000 de ani. Necesitatea îndreptării calendarului este determinată și de faptul că, spre deosebire de anul calendaristic, anul astronomic sau tropic nu are un număr exact de zile, ci 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde”, scrie pe blogul său.
Calendarul Gregorian este folosit de stat și coincide cu Iulian nou care e cel mai exact dintre toate trei folosite în biserică. „Biserica ortodoxă are doar caledarul Iulian, iar catolicii - Gregorian care e imperfect față de Iulian nou. Catolicii nu au stil nou sau vechi, dar noi avem”, adaugă jurnalistul Vlad Cubreacov.
Când s-a născut Iisus Hristos
Data și anul nașterii lui Iisus Hristos constituie un mister, deoarece în Biblie sau altă sursă istorico-religioasă nu este consemnat cu exactitate că pe 25 decembrie ar fi venit pe lume Mântuitorul. Conform cronologiei făcute de teologul Dionisie Exiguul, originar din Dobrogea de astăzi, Hristos s-a născut în anul 0 (zero) al erei creștine fixată de călugărul stră-român.
Dionisie cel Smerit, așa cum mai este numit, care a trăit în secolul al VI-lea la Roma, Italia, a propus să fie numărați anii începând cu anul nașterii lui Iisus Hristos. Sistemul de numărare a anilor este utilizat atât în calendarul Iulian folosit de biserica ortodoxă, cât și în cel Gregorian întrebuințat de biserica romano-catolică și stat.
Chiar dacă am găsit tot felul de păreri și cercetări istorico-religioase, care spun că teologul Dionisie a făcut o greșeală în cronologia sa, iar alții au înțeles că Hristos s-a născut în anul 1, 2 sau chiar 4 după era noastră, Vlad Cubreacov afirmă că „anul nașterii este anul 0 (zero), nu anul 1. El a fost calculat retrospectiv de către teologul străromân Dionisie Exiguul, zis cel Mic sau cel Smerit, care a fixat era creștină. Vorbea o latină foarte frumoasă. În anul 1 Hristos a împlinit un an. Nașterea constituie o nouă eră creștină. Noi suntem în anul 2017 după nașterea lui Iisus Hristos. Dionisie a calculat exact”.
Anul 0 (zero) reprezintă originea numărării anilor, așa cum pe axa unui grafic 0 stă la originea coordonatelor. Perioada de timp de la momentul 0 până la 365 de zile, echivalentul unui an, poartă denumirea de anul 1. Referitor la anul 4: Iisus Hristos nu se putea naște după domnia lui Irod. Se știe că în anul 4 a murit Irod, iar Hristos nu se putea naște decât în perioada domniei împăratului din Israel. În Biblie se vorbește că pe când avea Iisus doi ani, Irod cel Mare a poruncit să fie omorâți toți copii, astfel Irod era sigur că Domnul va fi omorât și nu va fi nimeni mai mare pe împărați.
Biblia ne oferă cele mai exacte indicii
Explicația biblică o găsim în Evanghelia după Luca, chiar din primele capitole aflăm că zămislirea lui Hristos în pântecele Feciorei Maria se întâmpla după șase luni de la conceperea Sfântului Ioan Botezătorul în pântecele Elisavetei, soția arhiereului Zaharia. Biblia relatează că în momentul când a coborât Arhanghelul Gavriil, toată lumea era afară, iar arhiereul Zaharia era în Sfânta Sfintelor, intrare care avea loc doar odată pe an. Evenimentul evanghelic s-a întâmplat aproximativ pe data de 23-24 septembrie când a avut loc procreerea Sf. Ioan Botezătorul, iar naşterea sa este sărbătorită pe 24 iunie, precizează Ieromonahul Petru Pruteanu pe Forumul www.teologie.net.
Mărturisirea biblică despre zămislirea Domnului Iisus Hristos o găsim tot în evanghelia lui Luca care povestește că în a șasea lună de sarcină a Elisavetei, arhanghelul Gavriil a venit în ținutul Galileea, în cetatea Nazaret, la o fecioară pe nume Maria căsătorită cu un bărbat Iosif. Maria auzind vestea se miră, iar arhanghelul îi comunică faptul că Elisaveta a conceput un fiu și este în a șasea lună de sarcină. Dacă facem un simplu calcul aritmetic: 24 septembrie plus șase luni se face 25 martie atunci când creștinii-ortodocși sărbătoresc Buna Vestire. Dacă adunăm la data de 25 martie încă 9 luni ajungem la data de 25 decembrie.
În scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur se vorbește despre 25 decembrie ca de o dată precisă, fiind sigur că Iisus Hristos era cu șase luni mai mic decât Ioan Botezătorul, amintește Ieromonahul Petru Pruteanu. Ieromonahul menționează că data Naşterii Domnului pe 25 decembrie a fost fixată oarecum convențional, deoarece atunci avea loc o sărbătoare păgână care trebuia anulată prin creştinare şi tot atunci începe să se mărească ziua şi să scadă noaptea, ceea ce simbolic se acorda de minune cu teologia sărbătorii Naşterii după Trup a Domnului.
Privitor la anotimpul în care s-a născut Hristos, preotul Andrei Rusu subliniază că păstorii erau cu oile în staul (adăpost sau grajd), iar Feciora Maria căuta un locaș unde să se adăpostească. Și preotul Rusu spune că Nașterea Domunului a fost suprapusă cu o sărbătoare păgână, numită Ziua Luminii sau a Soarelui. „Hristos a fost numit Soarele Dreptății. Prima dată Crăciunul a fost marcat în secolul al IV-lea”, adaugă Andrei Rusu.
Paștile se stabilește după fazele lunii, soare și canoane
Paștile se stabilește în funcție de soare, fazele lunii și canoane. Dacă data Crăciunului și a celorlalte sărbători religioase depinde doar de mișcarea pământului în jurul soarelui, adică de calendar, atunci Paștile depinde atât de soare – echinocțiul de primăvară, cât de și fazele lunii. Ziua de Paști este în prima duminică, după prima lună plină care cade după echinocțiul de primăvară. Un lucru foarte important de care se ține cont este data Paștilor care nu trebuie să coincidă cu Paștile evreilor, dar nici înaintea lor. Întotdeauna Paștile ortodox are loc după cel al evreilor. În principiu, Sărbătoarea Învierii Domunului mai este determinată de canoane și de Pascalia de la Alexandria, dar nu de calendarul vechi iulian sau iulian nou.
Pascalia a fost stabilită la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325 atunci când toată lumea creștină s-a convocat. „Până atunci era sărbătorit diferit în diverse regiuni. Paștile se fixează în prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară. Dacă cade odată sau înaintea Paștilor la evrei atunci se amână cu o duminică, astfel încât să nu se încalce canonul”, spune preotul Andrei Rusu. Referitor la coincidența dintre Paștile ortodox și cel catolic, preotul Rusu spune că „asta e caz de excepție, ține de luna plină. Paștile poate cădea într-o perioadă de 28 de zile, într-un ciclu de lună plină. E o coincidență și atât”.
În urmă cu aproximativ 5 ani, o echipă de astronomi, cercetători științifici, istorici și geologi au stabilit că data morții Domunului Iisus Hristos este 3 aprilie anul 33. Cercetatorii spun ca indiciile oferite de Biblie, combinate cu calendarul iudaic si date astronomice, arata ca vineri, 3 aprilie, anul 33, Era Noastra, este data cea mai probabila a mortii lui Iisus, relatează PRO TV București.
Diferența dintre calendarul Iulian și Gregorian, care la începutul secolului al XX-lea era de 13 zile, este în continuă creștere, iar în anul 2100 ea va ajunge să fie de 14 zile. Din anul 2101, biserica ortodoxă de stil vechi va trebui să sărbătorească Crăciunul pe 8 ianuarie, în timp ce biserica care folosește calendarul iulian nou va continua să marcheze Nașterea Domnului pe 25 decembrie.
La începutul secolului al XXII-lea, peste 83 de ani, mai exact din 14 martie 2100, biserica ortodoxă, care în prezent sărbătorește Crăciunul pe 7 ianuarie, va trebui să-și armonizeze calendarul bisericesc cu încă o zi, altfel ziua de 25 decembrie pe stil nou nu devine echivalentă cu ziua de 8 ianuarie.
Calendarele folosite de biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă se conduce după două calendare: Iulian nou și Iulian vechi, iar cel Gregorian, de fapt, nu există la ortodocși, ci doar la romano-catolici și stat. Certitudinea că ortodocșii de stil vechi sărbătoresc Crăciunul după calendarul Iulian, iar cei de pe stil nou țin sărbătorile pe calendarul Gregorian, se face din neștiință, afirmă jurnalistul Vlad Cubreacov.
Calendarul Bisericesc a fost modificat și completat în anul 325 la Sinodul Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Deși calendarul iulian vechi nu este unul eronat, bisericile orotodoxe care-l țin vor rămâne în urmă cu încă o zi, deoarece peste 83 de ani diferența dintre calendarul vechi iulian și iulian nou va fi de 14 zile, ci nu 13 zile cum este în prezent. Creșterea va continua tot așa până vor ajunge la o lună de zile, deoarece la fiecare 128 de ani se acumulează o zi în plus.
„Există 3 calendare: gregorian, vechi iulian şi nou iulian. Diferența dintre ele este de precizie. Calendarul gregorian acumulează o zi în plus la 3 333 de ani, cel vechi iulian – la 128 de ani şi cel nou iulian – la 40 000 de ani. Necesitatea îndreptării calendarului este determinată și de faptul că, spre deosebire de anul calendaristic, anul astronomic sau tropic nu are un număr exact de zile, ci 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde”, scrie pe blogul său.
Calendarul Gregorian este folosit de stat și coincide cu Iulian nou care e cel mai exact dintre toate trei folosite în biserică. „Biserica ortodoxă are doar caledarul Iulian, iar catolicii - Gregorian care e imperfect față de Iulian nou. Catolicii nu au stil nou sau vechi, dar noi avem”, adaugă jurnalistul Vlad Cubreacov.
Când s-a născut Iisus Hristos
Data și anul nașterii lui Iisus Hristos constituie un mister, deoarece în Biblie sau altă sursă istorico-religioasă nu este consemnat cu exactitate că pe 25 decembrie ar fi venit pe lume Mântuitorul. Conform cronologiei făcute de teologul Dionisie Exiguul, originar din Dobrogea de astăzi, Hristos s-a născut în anul 0 (zero) al erei creștine fixată de călugărul stră-român.
Dionisie cel Smerit, așa cum mai este numit, care a trăit în secolul al VI-lea la Roma, Italia, a propus să fie numărați anii începând cu anul nașterii lui Iisus Hristos. Sistemul de numărare a anilor este utilizat atât în calendarul Iulian folosit de biserica ortodoxă, cât și în cel Gregorian întrebuințat de biserica romano-catolică și stat.
Chiar dacă am găsit tot felul de păreri și cercetări istorico-religioase, care spun că teologul Dionisie a făcut o greșeală în cronologia sa, iar alții au înțeles că Hristos s-a născut în anul 1, 2 sau chiar 4 după era noastră, Vlad Cubreacov afirmă că „anul nașterii este anul 0 (zero), nu anul 1. El a fost calculat retrospectiv de către teologul străromân Dionisie Exiguul, zis cel Mic sau cel Smerit, care a fixat era creștină. Vorbea o latină foarte frumoasă. În anul 1 Hristos a împlinit un an. Nașterea constituie o nouă eră creștină. Noi suntem în anul 2017 după nașterea lui Iisus Hristos. Dionisie a calculat exact”.
Anul 0 (zero) reprezintă originea numărării anilor, așa cum pe axa unui grafic 0 stă la originea coordonatelor. Perioada de timp de la momentul 0 până la 365 de zile, echivalentul unui an, poartă denumirea de anul 1. Referitor la anul 4: Iisus Hristos nu se putea naște după domnia lui Irod. Se știe că în anul 4 a murit Irod, iar Hristos nu se putea naște decât în perioada domniei împăratului din Israel. În Biblie se vorbește că pe când avea Iisus doi ani, Irod cel Mare a poruncit să fie omorâți toți copii, astfel Irod era sigur că Domnul va fi omorât și nu va fi nimeni mai mare pe împărați.
Biblia ne oferă cele mai exacte indicii
Explicația biblică o găsim în Evanghelia după Luca, chiar din primele capitole aflăm că zămislirea lui Hristos în pântecele Feciorei Maria se întâmpla după șase luni de la conceperea Sfântului Ioan Botezătorul în pântecele Elisavetei, soția arhiereului Zaharia. Biblia relatează că în momentul când a coborât Arhanghelul Gavriil, toată lumea era afară, iar arhiereul Zaharia era în Sfânta Sfintelor, intrare care avea loc doar odată pe an. Evenimentul evanghelic s-a întâmplat aproximativ pe data de 23-24 septembrie când a avut loc procreerea Sf. Ioan Botezătorul, iar naşterea sa este sărbătorită pe 24 iunie, precizează Ieromonahul Petru Pruteanu pe Forumul www.teologie.net.
Mărturisirea biblică despre zămislirea Domnului Iisus Hristos o găsim tot în evanghelia lui Luca care povestește că în a șasea lună de sarcină a Elisavetei, arhanghelul Gavriil a venit în ținutul Galileea, în cetatea Nazaret, la o fecioară pe nume Maria căsătorită cu un bărbat Iosif. Maria auzind vestea se miră, iar arhanghelul îi comunică faptul că Elisaveta a conceput un fiu și este în a șasea lună de sarcină. Dacă facem un simplu calcul aritmetic: 24 septembrie plus șase luni se face 25 martie atunci când creștinii-ortodocși sărbătoresc Buna Vestire. Dacă adunăm la data de 25 martie încă 9 luni ajungem la data de 25 decembrie.
În scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur se vorbește despre 25 decembrie ca de o dată precisă, fiind sigur că Iisus Hristos era cu șase luni mai mic decât Ioan Botezătorul, amintește Ieromonahul Petru Pruteanu. Ieromonahul menționează că data Naşterii Domnului pe 25 decembrie a fost fixată oarecum convențional, deoarece atunci avea loc o sărbătoare păgână care trebuia anulată prin creştinare şi tot atunci începe să se mărească ziua şi să scadă noaptea, ceea ce simbolic se acorda de minune cu teologia sărbătorii Naşterii după Trup a Domnului.
Privitor la anotimpul în care s-a născut Hristos, preotul Andrei Rusu subliniază că păstorii erau cu oile în staul (adăpost sau grajd), iar Feciora Maria căuta un locaș unde să se adăpostească. Și preotul Rusu spune că Nașterea Domunului a fost suprapusă cu o sărbătoare păgână, numită Ziua Luminii sau a Soarelui. „Hristos a fost numit Soarele Dreptății. Prima dată Crăciunul a fost marcat în secolul al IV-lea”, adaugă Andrei Rusu.
Paștile se stabilește după fazele lunii, soare și canoane
Paștile se stabilește în funcție de soare, fazele lunii și canoane. Dacă data Crăciunului și a celorlalte sărbători religioase depinde doar de mișcarea pământului în jurul soarelui, adică de calendar, atunci Paștile depinde atât de soare – echinocțiul de primăvară, cât de și fazele lunii. Ziua de Paști este în prima duminică, după prima lună plină care cade după echinocțiul de primăvară. Un lucru foarte important de care se ține cont este data Paștilor care nu trebuie să coincidă cu Paștile evreilor, dar nici înaintea lor. Întotdeauna Paștile ortodox are loc după cel al evreilor. În principiu, Sărbătoarea Învierii Domunului mai este determinată de canoane și de Pascalia de la Alexandria, dar nu de calendarul vechi iulian sau iulian nou.
Pascalia a fost stabilită la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325 atunci când toată lumea creștină s-a convocat. „Până atunci era sărbătorit diferit în diverse regiuni. Paștile se fixează în prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară. Dacă cade odată sau înaintea Paștilor la evrei atunci se amână cu o duminică, astfel încât să nu se încalce canonul”, spune preotul Andrei Rusu. Referitor la coincidența dintre Paștile ortodox și cel catolic, preotul Rusu spune că „asta e caz de excepție, ține de luna plină. Paștile poate cădea într-o perioadă de 28 de zile, într-un ciclu de lună plină. E o coincidență și atât”.
În urmă cu aproximativ 5 ani, o echipă de astronomi, cercetători științifici, istorici și geologi au stabilit că data morții Domunului Iisus Hristos este 3 aprilie anul 33. Cercetatorii spun ca indiciile oferite de Biblie, combinate cu calendarul iudaic si date astronomice, arata ca vineri, 3 aprilie, anul 33, Era Noastra, este data cea mai probabila a mortii lui Iisus, relatează PRO TV București.
Comentarii
Trimiteți un comentariu