Treceți la conținutul principal

Gânduri despre lecturile mele

Pentru mine, lectura de seară și/sau în aer liber e o metodă eficientă de relaxare, de diminuare a stresului și a gândurilor care mă influențează permanent. În anul 2014 am citit destul de mult, poate nu chiar cât mi-aș fi dorit, dar am descoperit cărți valoroase. Recomand cinci dintre ele, cele mai bune!

"Singur pe lume" de Hector Malot - știu că, mulți dintre voi au citit această carte pe când erau copii sau adolescenți. Ei, bine, eu am citit-o abia anul trecut și asta datorită Căsuței de lectură din Scuarul Cehov, amplasată de către cei de la Uniunea Internațională a Tineretului. Este un roman celebru, a unui autor francez, care face parte din top 10 cele mai citite cărți din lume. În carte sunt descrise peripețiile și viața micului Remi, un băiat sărac de doar 8 ani. Singur pe lume, este un roman despre prietenie, optimism, pierdere, regăsire, destin, talent, stări trăite de un copil al nimănui descrise cu candoare. Remi este un copil care își dorește o familie, o familie care să-l iubească. Chiar dacă a trecut prin multe obstacole, întotdeauna a existat o nouă zi, o nouă încercare, o nouă dorință îndeplinită. Hector Malot ne prezintă o poveste cu multe momente de meditație și reflecție despre viață. 

"Tema pentru acasă" de Nicoale Dabija - în sfârști am citit această carte, îmi doream de mult s-o citesc. O carte despre drama deportaților basarabeni, despre dragoste și credința în Dumnezeu. Din această carte înveți istoria așa cum a fost, cu relatări din Siberia de gheață. Câteva selecții din carte: "Nu-i înveți pe alții ceea ce vrei, nu-i înveți ceea ce știi, îi înveți ceea ce ești."
"...A fi om în viață e o artă sau un destin?! - Nici eu nu sunt vinovat! Mihai Ulmu l-a privit în ochi și i-a spus: aici toți sunt nevinovați! Vinovați sunt cei care ne-au condamnat."
"Cine intră aici e un om mort."
"- Am văzut mulţi oameni prostiţi de disperare, dar şi mai mulţi prostiţi de nădejde. Atunci când îţi va fi cel mai greu, să te rogi: “Doamne, nu-mi lua deznădejdea!"
- Unicul lucru pe care nu-l regret la viaţa mea sunt greşelile. Tocmai ele mi-au umplut viaţa de omenesc. Erorile mi-au dat de înţeles că viaţa mea a aparţinut unui om. Astea toate mi-au făcut-o frumoasă."
Mihai şi Maria deveniră un singur suflet şi o singură inimă, un tot întreg alcătuit din două jumătaţi perfecte topite într-o sărutare. Şi unul devenise, în acelaşi timp, şi celălalt. Fiinţele lor se amestecară: el era ea, ea era el, iar lumea erau ei."
"Ce crimă ai făcut? – Am iubit o femeie cel mai mult pe lumea asta, nişte oameni şi nişte cărţi."
"Erau aceeaşi, nici mai buni, nici mai răi. Dar în acelaşi timp, erau alţii. Atât de asemănători şi atât de diferiţi. Niciunul dintre ei însă nu rămăsese corigent la şcoala vieţii."

"Viața ca o țeapă" de Alan H. Cohen - este o carte motivațională scrisă cu un umor foarte fin. Un mic tratat antiratare. A fost foarte greu să selectez câte ceva, ar fi trebuit s-o rescriu toată. Parcă din fiecare aliniat înveți ceva, e o carte care de captivează de la prima pagină, o carte in care textul curge.
“Nu te-ai născut cu lipsa de încredere în tine, ci ai dobândit-o, te-ai molipsit de undeva așa cum te-ai molipsi de vărsat-de-vânt. Cei care te-au amăgit, spunându-ți că ceva nu e în ordine cu tine, au suferit aceeași amăgire. Intimidarea psihică se transmite din generație în generație până când cineva se hotărăște să-i pună punct - adica tu. Dacă n-o faci, copii tăi vor fi următoarele victime.”
 “Comparația cu ceilalți este cea mai sigură cale spre infern. Dacă ești mai bun decât cineva, întotdeauna se va găsi unul mai bun ca tine. Dorința de a fi mai bun decât cei din jur pornește dintr-un sentiment de neîncredere. Dacă ți-ai recunoaște valoare și integritatea, nu ar fi nevoie să îi consideri inferiori pe ceilalți pentru a te simți superior.”
“Dacă arăți bine nu înseamnă întotdeauna că te și simți bine. Dar întotdeauna când te simți bine, arăți bine.”
“A învăța să-ți hrănești sufletul este una dintre cele mai importante lecții ale vieții.”
“Dacă buzele spun “da” și inima “nu” e ca și cum ai apăsa cu piciorul pe accelerație și pe frână în același timp pentru că îți anulezi eforturile sau înaintezi cu smucituri și întreruperi. Așa că e preferabil să spui clar “da” sau “nu” pentru că parafrazând Biblia, tot ce e între “da” sau “nu” e lucrătură diavolească.”
“Prieteni, mergeți acolo unde vreți, nu acolo unde sunteți târât.”
 
"Iubirea ca o țeapă" de Alan H. Cohen - este un mic tratat de reușită în amor. Cea mai bună carte despre relații de cuplu, familie și dragoste pe care am citit-o până acum. Alan descrie totul într-un stil relaxat și frumos, cu exemple concrete din viața altor persoane și cu un umor fin. Ne arată că deși e greu, nu e imposibil să ne schimbăm în primul rând pe noi, pentru ca și viața noastră să se schimbe. Câteva paragrafe extrase din carte:
„Alegerea unei persoane greșite sau implicarea din motive eronate vă vor zădărnici eforturile și veți ajunge înapoi de unde ați plecat, mai frustrat ca niciodată.”
„Cand iubești cu adevărat, vrei binele celuilalt. Când iubești romantic, îl vrei doar pe celălalt.”
„Dacă cineva vă respinge pentru că nu vă vrea așa cum sunteți în realitate, e mai bine să-l lăsați să plece. Altcineva va fi încântat să fie alături de dumneavoastră, iar pe acea persoană merită s-o căutați și s-o așteptați.”  
„O concluzie este locul în care ai obosit deja să mai gândești.”
„Cuplurile sigure pe relația lor nu simt nevoia să-și demonstreze în mod public legătura; ele se bazează mai degrabă pe propriul exemplu decât pe cuvinte pentru a-i ghida pe ceilalți. Partenerii nefericiți care se străduiesc să vă convingă ce bine le este lor împreună încearcă mai degrabă să se convingă pe ei înșiși sau să-și atenueze suferința proiectând o imagine contrară realității. Fericirea adevărată este cel mai bun martor și nu necesită cuvinte mari și nici o campanie de relații publice pentru a se afirma.”
„Nunta nu este un scop în sine, ci o expresie firească a unei bucurii care există deja.”

"La sud de graniță, la vest de soare" de Haruki Murakami - este o operă scrisă de un autor japonez. În carte, eroul principal caută ceea ce nu a avut niciodată, acea relație de prietenie și dragoste neterminată încă din copilărie. Cartea de față, transformă în realitate ideea că, prima dragoste nu se uită niciodată.
„Acel ceva special care mă impresionase mai demult s-a dus, constată Hajime. Recunosc şi acum că este doar o melodie frumoasă, dar atât. Nu am de gând să mă agăţ de o melodie frumoasă care nu mai trăieşte.”

Lectură relaxantă!





Comentarii